Externe

Într-un context internațional plin de tensiuni și schimbări, Ungaria a făcut un anunț semnificativ referitor la viitoarea conducere a NATO. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat recent că Ungaria nu va sprijini candidatura premierului olandez demisionar Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, motivând că nu pot avea încredere într-o persoană care anterior a afirmat că Ungaria "trebuie îngenunchiată".

Această declarație vine în contextul în care președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat candidatura pentru aceeași poziție, subliniind nevoia de reînnoire în cadrul Alianței. Szijjarto a subliniat că este o veste bună faptul că, pentru prima dată, există un candidat din Europa Centrală în cursa pentru conducerea NATO.

Ungaria, care a fost ultima țară să ratifice aderarea Suediei la NATO, menține relații bilaterale strânse cu Rusia, fapt care a provocat frustrări în rândul aliaților. Totuși, sprijinul Ungariei pentru Iohannis ar putea reprezenta un semn al solidarității în regiune, în ciuda poziției sale unice în politica externă.

Candidatura lui Iohannis a fost primită cu scepticism de unele voci din comunitatea internațională, dar și cu susținere din partea altora, inclusiv a Statelor Unite, Marii Britanii și Franței, care au anunțat sprijinul pentru Rutte. Cu toate acestea, poziția Ungariei adaugă un nou nivel de complexitate la procesul de selecție a viitorului secretar general al NATO.

Procesul de selecție este unul diplomatic și necesită consens. În timp ce Jens Stoltenberg își va încheia mandatul în octombrie, comunitatea internațională așteaptă cu interes să vadă cine va prelua frâiele uneia dintre cele mai influente alianțe militare din lume.