Locale · Externe

Președintele României, Klaus Iohannis, a oferit clarificări cu privire la discrepanța dintre fondurile alocate și cele cheltuite efectiv pentru Apărare în anul 2023, subliniind că situația nu trebuie privită printr-o perspectivă strict contabilă. Conform unui raport NATO, România a alocat 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Apărare, dar a reușit să cheltuiască doar 1,6%, situându-se astfel sub pragul de 2% stabilit de Alianța Nord-Atlantică.

În cadrul unei declarații făcute la Vilnius, Iohannis a evidențiat principalele motive care au stat la baza acestei situații. Unul dintre acestea a fost cererea globală crescută pentru echipamente militare, care a depășit cu mult oferta, împiedicând astfel achiziția de armament în timp util. În plus, dificultățile bugetare, amplificate de inflația mare din anul precedent, au limitat disponibilitatea fondurilor lichide necesare achizițiilor.

Președintele a mai menționat că multe dintre cheltuielile planificate nu au fost efectuate în anul calendaristic 2023, ci la începutul anului 2024, și a subliniat că acestea ar trebui contabilizate în anul în care au fost angajate, nu în cel în care au fost efectuate. În ciuda acestor obstacole, Iohannis a accentuat că obiectivul cheltuielilor militare este de a asigura securitatea României, nu de a atinge un anumit prag bugetar.

România a fost una dintre țările care nu a atins ținta de 2% din PIB pentru Apărare, un angajament asumat în fața aliaților NATO, cu excepția anului 2020. Raportul NATO mai arată că o proporție semnificativă a bugetului pentru Apărare a fost destinată cheltuielilor de personal, o situație care necesită o analiză și o abordare atentă pentru a echilibra nevoile de înzestrare și cele operaționale ale Armatei Române.