Locale · Externe

În ciuda progreselor realizate în direcția integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen prin aderarea la frontierele aeriene și maritime, Austria continuă să se opună deschiderii frontierele terestre. Ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, a reiterat poziția țării sale, argumentând că sistemul de migrație al Uniunii Europene este într-o stare precară și că o integrare completă ar fi prematură.

Karner a subliniat că Austria nu este responsabilă pentru stabilirea unui calendar de aderare și insistă pe necesitatea protejării frontierei externe a UE, ca parte esențială a noului pact privind azilul și migrația. Acesta a menționat că Austria a contribuit semnificativ la discuțiile privind finanțarea comună a protecției frontierelor externe și a noului pact privind azilul și migrația.

Oficialii români, pe de altă parte, au exprimat optimism după anunțul aderării pe cale aeriană și maritimă, considerând România ca „stat membru Schengen”, chiar dacă decizia privind frontierele terestre încă nu a fost luată. Pentru a îndeplini obiectivul de aderare completă la spațiul Schengen până în 2024, este necesară susținerea Austriei, care până acum a respins o aderare completă.

Guvernul austriac a condiționat primul pas al aderării de mai multe cerințe, cum ar fi trimiterea unui număr semnificativ mai mare de ofițeri Frontex la granița bulgaro-turcă și creșterea prezenței agenției la frontiera bulgaro-sârbă. În plus, România și Bulgaria trebuie să preia înapoi imigranții înregistrați pe teritoriile lor care ajung în Austria.

În pofida acestor condiții, cancelarul austriac Karl Nehammer a menționat că procesul de aderare este departe de a fi finalizat. În timp ce autoritățile române speră la o negociere pentru o dată concretă de ridicare a controalelor la frontierele terestre în 2024, Austria menține dreptul de veto în Consiliul UE, unde deciziile se iau în unanimitate.