Locale · Externe

Uniunea Europeană se confruntă cu dezbateri intense cu privire la utilizarea veniturilor din activele rusești înghețate, în contextul conflictului din Ucraina. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a exprimat clar poziția țării sale neutre, susținând că fondurile ar trebui să fie direcționate exclusiv către reconstrucția Ucrainei, nu pentru finanțarea militară a acesteia.

Austria, o națiune care și-a păstrat neutralitatea pe parcursul anilor, solicită asigurări că veniturile obținute din activele rusești congelate nu vor fi utilizate pentru achiziția de arme și muniții. Această poziție vine în contrast cu propunerea lui Josep Borrell, șeful diplomației europene, care sugerează că 90% din veniturile generate de aceste active să fie alocate Facilității Europene pentru Pace (EPF), un fond care a oferit asistență militară Ucrainei.

În timp ce Rusia denunță aceste planuri ca fiind „furt și banditism” și avertizează asupra unor posibile procese de lungă durată care ar putea afecta reputația UE, alți lideri europeni, precum președintele lituanian Gitanas Nauseda, susțin ideea de a folosi aceste active nu doar pentru reconstrucție, ci și pentru susținerea nevoilor de apărare ale Ucrainei.

Cu toate acestea, există numeroase provocări juridice, geopolitice și financiare care stau în calea implementării unei astfel de măsuri. De exemplu, există riscul de a perturba piețele financiare internaționale și de a slăbi moneda euro. În plus, există îngrijorări că orice decizie de confiscare a activelor rusești ar putea fi anulată de instanțele de judecată din statele membre UE, aducând complicații suplimentare.

Situația este în continuă evoluție, iar dezbaterile din cadrul summitului european vor juca un rol crucial în determinarea viitorului acestor fonduri și a strategiei UE de susținere a Ucrainei în acest conflict prelungit.