Locale

România se pregătește să treacă la ora de vară în noaptea de 30 spre 31 martie 2023, moment în care ceasurile vor fi mutate cu o oră înainte, reducând astfel ziua de 31 martie la doar 23 de ore. Această schimbare anuală, așteptată cu nerăbdare de unii și cu reticență de alții, continuă să fie un subiect de discuție atât la nivel național, cât și european.

În ciuda recomandărilor Parlamentului European de a renunța la schimbarea orei începând cu 2021, România, alături de alte state membre ale Uniunii Europene, încă nu a făcut un pas concret în această direcție. Unul dintre motivele principale pentru această decizie este nevoia de a rămâne sincronizați cu practicile comune ale țărilor din UE, pentru a evita perturbările în domenii cheie precum transportul și comerțul.

Schimbarea orei de vară are, de asemenea, susținători care argumentează beneficiile economice, cum ar fi încurajarea consumului și reducerea consumului de energie în anumite perioade ale zilei. Cu toate acestea, există și numeroase studii care subliniază impactul negativ asupra sănătății populației, inclusiv tulburări de somn și probleme de concentrare.

Istoria orei de vară este una îndelungată, cu rădăcini ce se întind până la propunerile lui Benjamin Franklin și implementarea inițială în timpul Primului Război Mondial. În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, iar după o perioadă de întrerupere, reintrodusă în 1979. De atunci, practica a fost menținută anual, cu excepția unor mici ajustări de date.

Cu toate acestea, sondajele arată că un număr semnificativ de cetățeni europeni, inclusiv din România, doresc renunțarea la această practică, datorită efectelor negative asupra stilului de viață și sănătății. În timp ce discuțiile continuă și decizia finală a UE este încă în așteptare, românii se vor adapta din nou la ora de vară în acest an, așteptând să vadă dacă 2024 va aduce o schimbare definitivă a acestei tradiții.