Externe

Președintele României, Klaus Iohannis, se confruntă cu presiuni crescânde pentru a se retrage din competiția pentru funcția de secretar general al NATO, după ce a obținut sprijinul unei singure țări membre, Ungaria, în cadrul Alianței Nord-Atlantice. În timp ce miniștrii de externe ai NATO se pregătesc pentru întâlnirea de la Praga, unde vor fi discutate deciziile pentru summitul din iulie de la Washington, există temeri că persistența candidaturii lui Iohannis ar putea complica procesul de ocupare a posturilor de conducere din Uniunea Europeană după alegerile europene din iunie.

Potrivit unor oficiali UE, care au preferat să rămână anonimi, președintele român ar fi ajuns la o înțelegere cu aliații cheie pentru a renunța la candidatura pentru NATO până la începutul lunii iunie. Această mișcare ar putea oferi lui Iohannis bunăvoință din partea aliaților occidentali, pe care ar putea să o valorifice în discuțiile pentru funcțiile de conducere europene.

În ciuda acestor presiuni, Administrația Prezidențială a României neagă că Iohannis ar fi fost supus presiunilor pentru a se retrage din cursa pentru NATO. O serie de scenarii sunt vehiculate la Bruxelles în privința viitorului rol al președintelui Iohannis, inclusiv posibilitatea de a deveni comisar european pentru apărare, o poziție nou creată pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat că ar putea fi ocupată de cineva din Europa de Est.