Consolidarea fiscală și provocările economice ale României în contextul rapoartelor Comisiei Europene
România se confruntă cu vulnerabilități economice semnificative, accentuate în urma crizei pandemice și aflate sub atenta supraveghere a Comisiei Europene. Conform celor mai recente rapoarte, deficitul fiscal ridicat și creșterea salarială nesustenabilă în raport cu productivitatea muncii amenință stabilitatea financiară a țării și competitivitatea acesteia pe piața europeană.
În 2023, economia României a înregistrat o încetinire, cu un PIB real crescând cu aproximativ 2%, mult sub performanțele anterioare. Această încetinire a fost cauzată în mare parte de inflație și de o cerere globală în scădere. În ciuda acestui context dificil, investițiile în infrastructură au jucat un rol cheie în susținerea creșterii economice.
Deficitul de cont curent al României a scăzut de la 9,3% din PIB în 2022 la 7,0% în 2023, beneficiind de o cerere internă mai slabă și de prețuri mai reduse la energie. Cu toate acestea, deficitul bugetar rămâne o problemă stringentă, cu o țintă ratată de 4,4% din PIB în 2023 și un deficit public general estimat la 6,3% din PIB, similar cu nivelul din anul anterior.
Citește și:
Solidaritate internațională și sprijin pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia
Analiza Ratingului S&P: Perspectivele Economice ale României între Încredere și Provocări
Comisia Europeană subliniază necesitatea unei consolidări fiscale credibile, care să includă reforme din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a crește veniturile guvernamentale și a impune o disciplină bugetară mai strictă. Recent, România a adoptat un pachet de consolidare fiscală, care include reduceri de cheltuieli și creșteri de venituri, însă eforturile trebuie să continue pentru a reduce dependența de surse externe de finanțare și pentru a atenua riscurile la stabilitatea economică.
În privința competitivității, salariile reale cresc mai repede decât productivitatea, ceea ce pune presiune pe costurile și ar putea eroda avantajele competitive ale României. Este esențial ca majorările salariale să fie aliniate cu creșterea productivității pentru a evita un impact negativ asupra competitivității costurilor.
Citește și:
România în Topul Deficitelor UE: Analiză a Situației Economice din 2023
România în fața provocărilor fiscale: Măsuri și perspective în cadrul Uniunii Europene
Lupta împotriva contrabandei cu țigări: Progrese semnificative în primele luni ale anului 2024
În concluzie, România se află la un punct critic în ceea ce privește politica fiscală și economică. Este imperativ ca guvernul să urmeze recomandările Comisiei Europene și să implementeze măsuri de consolidare fiscală pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și pentru a menține stabilitatea financiară pe termen lung.