Locale · Externe

Biroul Electoral Central (BEC) a marcat un moment controversat în peisajul politic românesc prin respingerea protocolului de constituire a Alianței Dreapta Unită, o coaliție formată din USR, PMP și Forța Dreptei. Decizia, care vine în urma unei solicitări din partea PSD, a stârnit reacții aprinse din partea liderilor Alianței, în special din partea președintelui USR, Cătălin Drulă.

Conform declarațiilor lui Drulă, această mișcare este percepută ca o încercare de marginalizare politică și un atac la adresa democrației, sugerând că actuala putere încearcă să împiedice o alternativă politică onestă să participe la alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie. Drulă a subliniat că decizia BEC nu are legătură cu legile și regulile unui stat democratic și a promis că va ataca hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

În centrul disputei se află validitatea semnăturii lui Eugen Tomac, liderul PMP, a cărui reprezentare legală a fost contestată de PSD. Cu toate acestea, USR insistă că Tomac este liderul legitim al PMP, fiind ales încă din 2022, cu un Congres validat de Tribunalul București.

Decizia BEC a fost luată cu un număr de 11 voturi împotriva admiterii, 3 voturi pentru și o abținere, ceea ce demonstrează diviziunile interne ale instituției. În semn de protest și mobilizare, Drulă a invitat susținătorii Alianței Dreapta Unită să participe la evenimentul de strângere de semnături programat în Piața Universității, subliniind angajamentul formațiunii pentru o Românie fără corupție și abuzuri.

În contextul acestor evenimente, Alianța Dreapta Unită se pregătește să conteste decizia BEC și să continue lupta pentru drepturile lor electorale, în timp ce PSD rămâne în centrul atenției pentru rolul său în această controversă. Rămâne de văzut cum va evolua situația și care vor fi urmările acestei dispute în arena politică românească.