Locale · Externe · Business

Cu toate că Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat o scădere semnificativă a prețurilor la alimente la nivel mondial, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, consumatorii din România încă se confruntă cu prețuri ridicate la raft.

Indicele global al preţurilor la alimente, calculat lunar de FAO, a indicat o medie de 118 puncte în ianuarie, marcând o scădere în cadrul unui coş de alimente esențiale. Această tendință descendentă a fost influențată de prețurile mai mici la cereale și carne, datorate unei producții record și a unei concurențe acerbe între exportatori.

Pe de altă parte, în România, situația este diferită. Deși FAO preconizează o producție mondială de cereale de 2,836 miliarde de tone metrice în 2023, ceea ce ar reprezenta o creștere de 1,2% față de anul precedent, consumatorii români nu beneficiază de aceste scăderi de preț. Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), Feliciu Paraschiv, a recunoscut că scăderile de prețuri nu sunt vizibile la raft.

Comercianții români pun această discrepanță pe seama creșterilor de taxe și a unui regim fiscal impredictibil, care se traduce prin prețuri mai mari pentru consumatorul final. Printre factorii care contribuie la această situație se numără creșterea TVA la anumite alimente, introducerea de accize noi și majorarea taxelor pentru companii.

În acest context, este evident că, deși pe plan global prețurile la alimente se află pe un trend descendent, în România, din cauza unor factori interni, scăderile nu sunt resimțite de către consumatori. Acest decalaj între piața internațională și cea locală rămâne un subiect fierbinte pentru toți cei implicați, de la guvern la comercianți și consumatori.