Locale · Externe

România a marcat un moment istoric pe data de 31 martie, când a devenit membru al Spațiului Schengen pentru frontierele aeriene și maritime. Acest pas semnificativ vine după ani de negocieri și eforturi diplomatice, reflectând progresele țării în domeniul securității frontierelor și combaterea migrației ilegale. Cu toate acestea, aderarea completă, care include și frontierele terestre, rămâne încă un subiect controversat, cu Austria exprimând în mod repetat rezerve.

Ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, și omologul său român, Cătălin Predoiu, au avut discuții semnificative pe această temă. Karner a subliniat că, deși nu există reproșuri directe aduse României și Bulgariei, sistemul Schengen în sine necesită îmbunătățiri înainte de a putea fi extins. El a menționat că Frontex va tripla numărul ofițerilor în cele două țări și că Comisia Europeană va investi mai multe fonduri pentru protecția frontierelor.

Predoiu a reiterat angajamentul României de a continua eforturile pentru aderarea completă la Schengen, subliniind că țara a investit sute de milioane de euro în securizarea frontierelor și că progresele în combaterea migrației ilegale sunt recunoscute la nivel internațional. El a menționat că pe frontiera cu Serbia, migrația ilegală este zero și a exprimat dorința de a atinge această performanță pe toate frontierele.

Momentul în care România va deveni membru cu drepturi depline al Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, rămâne incert. Karner a insistat că ar fi greșit să se stabilească o dată concretă pentru acest pas, în timp ce Predoiu a subliniat că România va continua să lucreze pentru a atinge acest obiectiv.

Pentru cetățenii români, aderarea la Air Schengen reprezintă o facilitare a călătoriilor în spațiul european, eliminând controalele de frontieră la aeroporturi și porturi pentru zborurile intraeuropene. Cu toate acestea, la frontierele terestre controalele rămân în vigoare, așteptându-se decizii politice și progrese suplimentare în securizarea frontierelor.

Aderarea României la Schengen reprezintă un echilibru între recunoașterea progreselor realizate și necesitatea de a continua îmbunătățirile în domeniul securității și migrației. În acest context, colaborarea cu statele membre și instituțiile europene va fi crucială pentru a atinge obiectivul final al aderării complete.