Externe

Într-o perioadă de incertitudini geopolitice și tensiuni crescânde, candidatura președintelui României, Klaus Iohannis, pentru funcția de secretar general al NATO a stârnit reacții mixte în rândul aliaților și a presei internaționale. Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a adus în atenție opinia conform căreia această candidatură ar putea diviza Alianța Nord-Atlantică într-un moment în care unitatea este mai necesară ca oricând.

Analiza FAZ sugerează că șansele lui Iohannis sunt reduse, având în vedere sprijinul semnificativ de care se bucură premierul olandez Mark Rutte, susținut de puteri occidentale majore precum Statele Unite, Germania, Franța și Marea Britanie. Cu toate acestea, președintele român ar putea atrage sprijinul țărilor de pe flancul estic al NATO, care își doresc un reprezentant propriu în fruntea organizației.

Pe de altă parte, opoziția unor state membre față de Rutte, precum Ungaria și Bulgaria, care îl acuză de lipsă de simpatie sau chiar dispreț față de interesele lor, deschide o fereastră de oportunitate pentru Iohannis. În plus, experiența sa ca lider al unei țări riverane Mării Negre și proximitatea față de Ucraina îi conferă o înțelegere aprofundată a securității regionale.

Cu toate acestea, candidatura lui Iohannis pare să amâne procesul de luare a unei decizii, într-un moment în care presiunile sunt mari pentru stabilirea unui consens înainte de alegerile europene și reuniunea aniversară a NATO. Se pune astfel întrebarea: este candidatura lui Iohannis un pas strategic pentru România și pentru flancul estic sau un obstacol în calea unității și eficienței Alianței?

În timp ce răspunsul rămâne incert, este clar că jocurile politice pentru această poziție cheie în structura de securitate globală sunt departe de a se fi încheiat, iar evoluția situației va fi urmărită cu mare interes de întreaga comunitate internațională.