Externe

În contextul unei competiții diplomatice intense pentru poziția de secretar general al NATO, Mark Rutte, premierul Olandei, se distinge ca favorit, beneficiind de susținerea majoritară a membrilor Alianței. Suedia și Italia se numără printre țările care și-au exprimat recent sprijinul pentru Rutte, apreciindu-i înțelepciunea și experiența solidă în materie de securitate și politici de apărare.

În timp ce premierul olandez câștigă teren, președintele României, Klaus Iohannis, își menține ferm aspirațiile pentru același rol, declarând că nu intenționează să se retragă sau să negocieze alte funcții. Iohannis a subliniat că șansele sale rămân "rezonabile", în ciuda speculațiilor și presiunii internaționale.

Estonia, alături de statele nordice și baltice, și-a manifestat de asemenea suportul pentru Rutte, în ciuda preocupărilor anterioare legate de scăderea bugetului olandez pentru apărare în timpul mandatelor sale ca premier. Această susținere vine ca un semnal puternic al unității regionale și al priorităților de securitate comune.

Cu toate acestea, Ungaria a anunțat că va exercita dreptul de veto împotriva candidaturii lui Rutte, pledând pentru un secretar general din Europa Centrală sau de Est, regiune care nu a deținut încă această funcție în cadrul NATO. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a subliniat importanța reflectării provocărilor de securitate din est în alegerea viitorului lider al Alianței.

Pentru a ocupa poziția de secretar general al NATO este necesar consensul tuturor statelor membre, iar mandatul actualului secretar general, Jens Stoltenberg, se apropie de final în luna octombrie. În acest climat de incertitudine și negocieri, ochii sunt ațintiți asupra Turciei, României și Ungariei, ale căror reacții ar putea inclina balanța în favoarea unuia dintre candidați.