Externe

În ciuda presiunilor crescânde din partea Uniunii Europene, Austria își reafirmă poziția de a bloca aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen cu granițele terestre. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a subliniat în mai multe rânduri că, deși a fost acceptată aderarea parțială, cu granițele aeriene și maritime, Austria va continua să se opună unei integrări depline.

Decizia Austriei vine în contextul în care migrația ilegală devine o temă centrală în campania electorală pentru alegerile europarlamentare și cele generale care se vor desfășura în această țară în cursul anului. Karner a insistat că sunt necesare controale la frontierele terestre și că aderarea deplină la Schengen ar fi prematură în condițiile actuale.

Deși România și Bulgaria vor intra în Schengen la nivelul frontierelor aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, discuțiile privind eliminarea controalelor la frontierele terestre vor continua pe parcursul anului, cu speranța că presiunile din partea UE vor conduce la o schimbare de atitudine din partea guvernului austriac.

Austria a cerut măsuri suplimentare pentru securizarea frontierelor externe ale UE, precum și returnarea solicitanților de azil înregistrați în România și Bulgaria, înainte de a lua în considerare aderarea deplină a acestor țări la Schengen. În ciuda angajamentelor asumate și a progreselor înregistrate de România și Bulgaria în domeniul securității frontierelor, Austria menține un veto ferm, argumentând că sistemul european de migrație trebuie să fie mai bine protejat.

Negocierile vor continua, iar decizia finală va fi luată în unanimitate de Consiliul UE. În acest moment, se prefigurează că o posibilă dată pentru integrarea terestră a României în Schengen ar putea fi în 2025, după alegerile din Austria.