Externe

Într-o lume în care amenințările la adresa securității naționale sunt din ce în ce mai complexe și imprevizibile, armatele națiunilor se confruntă cu o provocare majoră: recrutarea de noi soldați. Din Occident până în Orient, societățile se schimbă, iar tinerii, mai orientați către cariera personală și individualism, devin reticenți la ideea de a servi în forțele armate.

În Europa, armatele se confruntă cu un deficit de personal militar. Forțele armate olandeze, de exemplu, au înregistrat un deficit semnificativ de soldați noi în ultimul an, în timp ce Germania și Franța își propun să își mărească efectivele în următorii ani. Polonia vizează o expansiune masivă a armatei până la sfârșitul anului curent.

Pe de altă parte, statele autoritare precum Iranul, Coreea de Nord și Rusia au adoptat o abordare opusă, dublând dimensiunea armatelor lor. În zonele de conflict, precum Ucraina și Israel, serviciul militar obligatoriu rămâne un pilon central al cetățeniei și apărării naționale.

Pe fondul acestei realități, multe țări se întorc la ideea serviciului militar obligatoriu pentru tineri, o soluție veche pentru o problemă modernă. Cu toate acestea, strategiile de recrutare se lovesc de un obstacol major: schimbarea valorilor în societățile democratice. Tinerii sunt mai puțin dispuși să se sacrifice pentru națiune, așa cum indică răspunsurile la sondajul World Values Survey.

În acest context, modelul Suediei apare ca o soluție intrigantă și posibil eficientă. După reintroducerea serviciului militar obligatoriu în 2018, Suedia a reușit să atragă un număr suficient de recruți, iar serviciul militar este perceput pozitiv în CV-uri. Acest model contribuie la menținerea unui creuzet social și la descurajarea polarizării politice.

În România, armata se confruntă cu un deficit de 40.000 de oameni, iar soluțiile propuse includ introducerea serviciului militar pe bază de voluntariat, cu un stagiu de 4 luni și stimulente financiare pentru participanți.

Cu toate acestea, reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru tineri ar putea fi dificil de realizat în societățile liberale, unde populația se simte înstrăinată de forțele armate. În cele din urmă, poate că doar criza și frica de conflict vor motiva tinerii să acționeze și să se alăture armatei, așa cum s-a întâmplat recent în Ucraina.

Pe măsură ce lumea se schimbă, armatele trebuie să-și adapteze strategiile de recrutare pentru a răspunde noilor realități sociale și economice, păstrând în același timp un echilibru între necesitățile de securitate și valorile individuale.