Lifestyle

Primăvara este o perioadă a renașterii și a zilelor mai lungi, iar acest lucru este marcat prin fenomene astronomice precise, precum echinocțiul de primăvară și trecerea la ora de vară. Echinocțiul de primăvară din 2024 a fost sărbătorit în România pe 20 martie la ora 05:06, semnificând începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și, simultan, debutul toamnei astronomice în emisfera sudică.

Echinocțiul este momentul în care ziua și noaptea sunt de durate egale, reprezentând un punct de echilibru în ciclul anual al naturii. După această dată, durata zilei începe să depășească pe cea a nopții, aducând cu sine mai multă lumină și căldură. Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București explică faptul că, în momentul echinocțiului, Soarele traversează ecuatorul ceresc, mutându-se din emisfera sudică în cea nordică. Acest fenomen determină egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților la nivel global.

Cuvântul „echinocțiu” își are originea în latinescul ”aequinoctium”, care înseamnă noapte egală (”aequus” – egal și ”nox”, ”noctis” – noapte). Această egalitate a duratelor zi și noapte este un semn al armoniei în natură, care vine o dată cu primăvara.

Pe lângă echinocțiu, un alt eveniment important este schimbarea orei. În anul 2024, trecem la ora de vară pe 31 martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, făcând astfel ca ultima duminică din martie să aibă doar 23 de ore. În timpul orei de vară, România va avea un fus orar cu trei ore peste Timpul Universal Coordonat (UTC+3), comparativ cu cele două ore (UTC+2) în timpul orei de iarnă.

Revenirea la ora de iarnă este programată pentru 27 octombrie 2024, când ora 04:00 va regresa la 03:00, adăugând o oră în plus zilei respective.

Este esențial să fim conștienți de aceste schimbări, nu doar pentru a ajusta ceasurile, ci și pentru a înțelege ciclurile naturii și influența lor asupra vieții noastre.