Externe

În contextul creșterii tensiunilor și a actelor de sabotaj atribuite Rusiei, NATO și mai multe state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, au anunțat măsuri împotriva activităților ostile ale acestei țări. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța Nord-Atlantică va elabora opțiuni de ripostă pentru a contracara actele de sabotaj, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare.

Stoltenberg a menționat că se așteaptă ca miniștrii Apărării din cadrul NATO să discute despre aceste probleme și să includă în răspunsul Alianței intensificarea monitorizării și schimbul de informații secrete, consolidarea apărării infrastructurii esențiale, precum și restricții privind personalul serviciilor secrete ruse.

În paralel, miniștrii de Externe din opt state europene, inclusiv România, au cerut Uniunii Europene să limiteze libertatea de deplasare a diplomaților ruși în spațiul Schengen, restrângând-o la țările în care sunt acreditați. Această măsură este văzută ca un mijloc de a limita activitățile de colectare de informații și pregătirea de acte de sabotaj.

Aceste demersuri vin într-un context în care serviciile ruse sunt suspectate de numeroase incidente în state europene, iar analiștii occidentali consideră că Rusia ar putea recurge la activități hibride pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat că țara sa ar putea furniza sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune adversarilor Occidentului, în răspuns la armamentul oferit Ucrainei de către state membre UE și NATO.