Locale · Externe

Președintele croat Zoran Milanovic a lansat recent o serie de declarații provocatoare, subliniind nemulțumirea sa față de lipsa influenței Croației în procesul decizional al NATO și își exprimă dorința de a ocupa funcția de prim-ministru. Într-o viziune critică asupra alianței transatlantice, Milanovic afirmă că deciziile majore sunt luate fără participarea Croației, sugerând că acestea sunt dictate de la Washington.

În timp ce Croația marchează 15 ani de la aderarea la NATO, Milanovic își exprimă frustrarea că țara sa, alături de alte state membre mai mici, nu are un cuvânt de spus în luarea deciziilor strategice. "Acele decizii nu sunt obligatorii pentru mine", a declarat Milanovic, evidențiind o poziție de independență față de direcțiile alianței.

Președintele croat nu se sfiește să critice și Uniunea Europeană, precum și SUA, acuzându-le de o atitudine ostilă față de croații din Bosnia-Herțegovina. De asemenea, el își exprimă nemulțumirea față de politicile premierului Andrej Plenkovic și ale Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, pe care o consideră lipsită de legitimitate democratică.

Pe scena politică internă, Milanovic anunță intenția sa de a candida la funcția de prim-ministru din partea Partidului Social Democrat, în alegerile legislative anticipate din 17 aprilie. Cu toate acestea, Curtea Constituțională i-a blocat candidatura, cerându-i să demisioneze din rolul de președinte înainte de a putea candida. Defiant, Milanovic insistă că nu va demisiona și își exprimă încrederea în obținerea postului de premier cu sprijinul majorității parlamentare.

Aceste declarații controversate vin într-un moment tensionat pe scena internațională, cu Croația poziționându-se ca un actor critic în dinamica NATO și UE. Deși Milanovic și-a exprimat sprijinul pentru Rusia, guvernul croat menține o poziție pro-ucraineană, reflectând diviziunile interne și complexitatea politicii externe a țării.