Locale · Externe

Președintele României, Klaus Iohannis, a intrat recent în centrul atenției publice prin două mișcări politice semnificative. În primul rând, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Legea privind executorii judecătorești, subliniind aspecte ce țin de numirea și funcționarea acestora, precum și de administrarea arhivei notariale. Conform Administrației Prezidențiale, legea în discuție prezintă o serie de neclarități și privilegii care ar putea afecta accesul egal la posturile de executori judecătorești și integritatea profesiei.

Pe de altă parte, Președintele Iohannis și-a manifestat public dorința de a candida la funcția de Secretar General al NATO, un gest neobișnuit în practica Alianței. Acest anunț vine într-un moment în care discuțiile informale privind împărțirea funcțiilor de conducere în NATO și UE sunt în plină desfășurare, iar Președintele Iohannis pare să forțeze o decizie prin implicarea opiniei publice într-un proces de obicei discret.

Deși performanța internă a Președintelui Iohannis a fost subiect de critici, aspirația sa pentru o funcție de vârf în NATO este văzută ca o recunoaștere a poziției României și a contribuției sale la securitatea regională și europeană. În contextul amenințării crescute din partea Rusiei și a importanței Flancului Estic pentru NATO, România și-a exprimat dorința de a avea o reprezentare mai puternică în cadrul Alianței.

Este clar că Președintele Iohannis încearcă să influențeze deciziile la nivelul NATO și UE, și rămâne de văzut dacă acest demers va avea succes sau dacă va fi necesară o abordare mai discretă pentru a obține sprijinul aliaților. În orice caz, mișcările sale recente subliniază o perioadă de schimbări și negocieri la nivelul structurilor de putere occidentale.