Locale · Externe

Într-o serie de declarații recente, Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, a adus în atenția publicului nemulțumirile Moscovei față de poziția României în conflictul ucrainean. Criticând asistența militară acordată de România Ucrainei și respingând acuzațiile de crime de război, Kuzmin a punctat că astfel de acțiuni sunt considerate "inadmisibile" și că pot avea "consecințe".

Ambasadorul Kuzmin a subliniat că Rusia nu constituie o amenințare pentru România, dar a avertizat că sprijinul militar oferit Kievului ar putea fi interpretat ca o implicare directă în conflict. În plus, a acuzat liderii occidentali și instituțiile militare de promovarea unei "isterii militare" pentru beneficii personale și profesionale.

În contextul masacrului din Bucha, Kuzmin a contestat vehement acuzațiile aduse Rusiei și a sugerat că incidentele au fost orchestrate de agențiile de PR din Ucraina și Marea Britanie. El a criticat pe Bogdan Aurescu, diplomat român și membru al Curții Internaționale de Justiție, pentru că a atribuit vina Rusiei "cu spume la gură" și fără dovezi concludente.

Pe lângă tensiunile legate de conflictul din Ucraina, ambasadorul rus a abordat și chestiunea istorică a tezaurului românesc, reiterând poziția oficială a Moscovei că România nu va primi înapoi bunurile și că, din punct de vedere legal, România ar avea datorii mai mari către Rusia.

Aceste declarații reflectă un climat tensionat în relațiile diplomatice dintre România și Federația Rusă, în contextul războiului din Ucraina și al poziționării României alături de partenerii săi NATO și UE în confruntarea cu politica agresivă a Kremlinului.