Locale · Externe

Mafia italiană, cunoscută în întreaga lume pentru activitățile sale criminale violente, a făcut o schimbare radicală în ultimele decenii, orientându-se către infracționalitatea economică, o sferă cu riscuri mai scăzute și pedepse mai blânde. În 2022, numărul omorurilor comise de mafie în Italia a scăzut la doar 17, comparativ cu peste 700 în 1991, semn al unei transformări în tactica organizațiilor criminale.

Această trecere de la extorcare și violență la evaziune fiscală și fraude financiare este alimentată de fondurile de relansare economică post-COVID, care au atras atenția familiilor mafiote datorită volumului mare de numerar disponibil. Guvernul premierului Giorgia Meloni a descoperit recent o fraudă de 16 miliarde de euro legată de scheme de îmbunătățire a locuințelor, iar procurorii investighează posibile abuzuri în utilizarea fondurilor de stimulare ale Uniunii Europene.

Grupurile mafiote precum Cosa Nostra, Camorra și 'Ndrangheta sunt suspectate că se află în spatele unei părți semnificative din aceste fraude, care costă statul italian miliarde de euro anual. Procurorii italieni subliniază complicitatea antreprenorilor locali, care sunt deschiși să găsească noi modalități de a evita plata impozitelor.

Infracțiunile economice nu sunt stigmatizate social în Italia la fel ca traficul de droguri, ceea ce facilitează proliferarea acestui tip de crimă. În plus, pedepsele pentru infracțiunile economice sunt considerabil mai mici decât cele pentru traficul de droguri, făcând astfel raportul risc/recompensă mult mai atractiv pentru criminalii organizați.

Investigațiile arată că mafia operează în întregul sector al furnizării de muncă temporară, oferind servicii la prețuri reduse fără să plătească taxe și contribuții. Mai mult, unele companii internaționale, precum UPS Italia, DB Schenker și Lidl, au fost legate de cooperative controlate de mafie, deși aceste companii au negat orice complicitate după ce au fost sancționate.

Problema este amplificată de lipsa de personal calificat pentru investigații financiare complexe și de legile care limitează timpul pentru urmărirea penală a infracțiunilor economice. În acest context, Consiliul Europei a subliniat că în Italia, procentul deținuților pentru infracțiuni economice este mult mai mic decât în alte țări europene, iar guvernele succesive nu au reușit să întărească legislația în acest domeniu.

În concluzie, mafia italiană a demonstrat o capacitate impresionantă de adaptare, mutându-și focusul de la crimele violente la escrocheriile economice sofisticate, o schimbare care pune provocări semnificative autorităților în combaterea crimei organizate.