Business

Deficitul bugetar al României a ajuns la 2,07% din Produsul Intern Brut (PIB) în primul trimestru al anului 2024, conform declarațiilor recente ale ministrului Finanțelor, Marcel Boloș. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul era de 1,42% din PIB.

Ministrul Boloș a subliniat importanța investițiilor publice, care au înregistrat o creștere considerabilă, ajungând la 14,7 miliarde lei, cu un plus de 2,7 miliarde lei provenind din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste cheltuieli cu investițiile au fost de două ori mai mari comparativ cu primul trimestru din 2023, demonstrând o iarnă mai blândă care a permis continuarea proiectelor.

Totuși, această abordare a fost criticată de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a numit-o "o nerozie", argumentând că deficitele mari nu pot fi justificate doar prin creșterea investițiilor publice. Dăianu estimează că deficitul bugetar al României ar putea să ajungă la 6% din PIB datorită impactului bugetar major pe care îl va avea noua lege a pensiilor.

Marcel Boloș a menționat că pentru a atinge obiectivele de dezvoltare economică pe termen lung, România trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea colectării fiscale, pe finalizarea proiectelor și măsurilor de digitalizare, precum și pe o reformă fiscală profundă. De asemenea, a subliniat necesitatea modernizării și complementarizării schemelor de ajutor de stat, cu un accent pe producția industrială și atragerea de investiții.

În contextul acestor declarații și previziuni, este clar că România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea deficitului bugetar și în echilibrarea cheltuielilor cu investițiile necesare pentru creșterea economică durabilă.