Locale · Externe

În urma recentelor alegeri parlamentare din Croația, președintele Zoran Milanovic se află în centrul unei controversate dispute constituționale. În ciuda ambițiilor sale de a deține simultan funcțiile de președinte și prim-ministru, Curtea Constituțională a Croației a subliniat că acest demers este neconstituțional.

Alegerile nu au oferit un câștigător clar, partidul conservator HDZ al actualului prim-ministru Andrej Plenkovic obținând 61 de locuri în Parlament, iar partidul social-democrat SPD, condus de Milanovic, 42 de locuri. Dreapta naționalistă Mișcarea Patriotică (DP) a ocupat poziția a treia cu 14 mandate. În această conjunctură, negocierile pentru formarea unei coaliții sunt în plină desfășurare, fără a se contura încă o majoritate clară.

Președintele Milanovic, cunoscut pentru opiniile sale critice față de UE și NATO și pentru prietenia cu liderul ungar Viktor Orban, a fost avertizat în timpul campaniei electorale că nu poate candida pentru funcția de prim-ministru fără a renunța la cea prezidențială. În pofida acestor avertismente, Milanovic a continuat campania, provocând tensiuni în rândul judecătorilor constituționali, pe care i-a insultat, numindu-i „țărani analfabeți”.

Situația politică din Croația este extrem de fluidă în acest moment, iar orice coaliție ar putea influența direcția politică a țării, inclusiv poziția acesteia față de conflictele internaționale, precum războiul din Ucraina. Milanovic a exprimat opoziție față de ajutorul acordat Ucrainei, ceea ce ar putea tensiona relațiile cu partenerii din UE.

În acest context, analiștii politici anticipează un parlament fragmentat și negocieri prelungite pentru formarea guvernului, cu posibilitatea unui guvern minoritar instabil. Președintele Milanovic rămâne o figură controversată în politica croată, cu un discurs provocator și decizii care testează limitele constituționale ale țării.