Lifestyle

Pe măsură ce calendarul bisericesc marchează începutul Săptămânii Mari, credincioșii ortodocși din întreaga lume intră într-o perioadă de intensă pregătire spirituală și trupească pentru sărbătoarea Învierii Domnului. În 2024, această săptămână sacrosanctă se desfășoară între 29 aprilie și 4 mai, fiind ultima etapă a Postului Mare și cea mai încărcată de semnificații.

Săptămâna Mare, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor, este o perioadă de reflecție profundă asupra jertfei lui Iisus Hristos pentru mântuirea omenirii. Fiecare zi este marcată de slujbe specifice și tradiții ancestrale care subliniază momentele dramatice ale Patimilor Domnului.

În Bihor și Maramureș, aceasta este numită și Săptămâna Neagră, unde oamenii îmbracă haine de doliu și își împodobesc casele în culori întunecate, simbolizând doliul pentru suferințele lui Hristos. În această perioadă, se accentuează rugăciunea, postul și actele de caritate, iar credincioșii sunt îndemnați să se împace cu cei din jur și să practice iertarea.

Luni și marți, slujbele de Utrenie amintesc de ultimele învățături ale lui Iisus, în timp ce Miercurea Mare este marcată de amintirea femeii păcătoase care L-a uns pe Hristos cu mir și de trădarea lui Iuda. Joia Mare este dedicată amintirii Cinei de Taină și instituirii Euharistiei, iar Vinerea Mare este ziua în care Iisus a fost răstignit, fiind o zi de post aspru și meditație.

Tradițiile populare românești sunt bogate și variază de la curățenie generală în case și pregătirea bucatelor tradiționale, până la vopsirea ouălor în Joia Mare și pregătirea mesei de Paște în Sâmbăta Mare. Se respectă cu sfințenie interdicția de a consuma oțet și urzici, alimente asociate cu suferința lui Hristos pe cruce.

În această săptămână, se pune accent pe purificarea interioară și pe pregătirea pentru cel mai important moment al creștinismului: Învierea Domnului, sărbătoare a speranței și a reînnoirii spirituale.