Externe

Într-o lume marcată de conflicte geopolitice și incertitudini economice, cheltuielile militare globale au atins noi culmi, potrivit unui raport recent al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS). În 2023, bugetele alocate apărării au crescut cu 9%, ajungând la suma impresionantă de 2,2 trilioane de dolari. Această tendință reflectă tensiunile crescânde între superputeri, precum și necesitatea statelor de a-și consolida securitatea națională.

Rivalitatea dintre Statele Unite și China a determinat o creștere semnificativă a cheltuielilor militare în regiunea Indo-Pacific, unde aliații tradiționali ai SUA, inclusiv Australia, Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, și-au majorat bugetele de apărare. Taiwanul, în mod special, a înregistrat o creștere de 20% a bugetului său militar, reflectând temerile unei posibile invazii chineze.

Pe de altă parte, China și-a consolidat alianțele cu state precum Coreea de Nord și Rusia, ambele națiuni investind masiv în capacitățile lor militare. În ciuda acestor investiții, experții subliniază că aceste mișcări nu prevestesc neapărat declanșarea unui conflict armat, ci mai degrabă o poziționare strategică pe termen lung.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a criticat însă această cursă a înarmărilor, subliniind că cheltuielile masive pe armament au efecte negative asupra luptei împotriva schimbărilor climatice și a insecurității alimentare. Guterres a pledat pentru o acțiune concertată care să răspundă simultan provocărilor climatice, alimentare și conflictelor, accentuând că securitatea națională este strâns legată de securitatea alimentară și de combaterea schimbărilor climatice.

În contextul acestor dezvoltări, se conturează un peisaj global complex, unde prioritățile naționale par să oscileze între consolidarea securității militare și abordarea provocărilor umanitare și de mediu. Este clar că deciziile luate astăzi vor avea un impact profund asupra viitorului securității internaționale și al bunăstării globale.