Locale · Externe

Într-o serie de evenimente recente care subliniază abordarea dură a Rusiei față de disidență, două cazuri au atras atenția comunității internaționale. Pe de o parte, profesorul și politologul Boris Kagarlițkii a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru ceea ce justiția rusă a considerat a fi „apeluri publice la terorism”. Pe de altă parte, premierul Estoniei, Kaja Kallas, a fost pusă pe lista persoanelor căutate de Rusia, o mișcare pe care ea o descrie ca o tactică clasică de intimidare.

Boris Kagarlițkii, cunoscut pentru lucrările sale despre mișcarea politică de stânga, a fost inițial amendat și mai târziu condamnat în apel la o pedeapsă mult mai severă. Acest caz subliniază pericolele pe care le întâmpină cei care îndrăznesc să critice regimul rus, într-un context în care legile anti-critică au dus la suspendarea activității mai multor media independente și la exilul sau detenția unor opozanți.

În același timp, Kaja Kallas, cunoscută pentru poziția sa fermă împotriva Rusiei și sprijinul acordat Ucrainei, a fost adăugată pe lista persoanelor date în urmărire de Rusia, fără a se oferi un motiv clar. Ea compară această acțiune cu practicile KGB-ului din trecut și afirmă că nu va fi redusă la tăcere, ci va continua să susțină Ucraina și să militeze pentru securitatea Europei.

Aceste două cazuri ilustrează modul în care Rusia își intensifică eforturile de a suprima orice formă de disidență sau critică, folosindu-se de sistemul său juridic și de alte tactici de intimidare. Comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare aceste evoluții, care pun în pericol libertatea de exprimare și principiile democratice.