Tensiuni diplomatice între România și Rusia: Convocarea ambasadorului rus și disputa privind Tezaurul Românesc
Într-un context marcat de tensiuni diplomatice, Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România. Convocarea a avut loc pe data de 17 martie 2024, în urma unor declarații controversate legate de Tezaurul Românesc și presupuși "mercenari români" în Ucraina.
Ministrul de Externe român, Luminița Odobescu, a exprimat "nemulțumirea profundă" a României față de modul în care partea rusă a prezentat anumite "teme importante care își au originea în trecutul istoric". Aceste teme includ chestiunea Tezaurului Românesc sechestrat de Rusia în perioada Primului Război Mondial și recentele acuzații ale Rusiei referitoare la existența unui număr de "mercenari români" care ar fi luptat în Ucraina.
Dezbaterea privind Tezaurul Românesc a fost reaprinsă în urma unei rezoluții adoptate de Parlamentul European care cere Rusiei să returneze bunurile. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a făcut afirmații provocatoare, susținând că datoriile României față de Rusia ar depăși de 20-25 de ori valoarea Tezaurului Românesc.
Citește și:
Tensiuni diplomatice între România și Rusia pe tema Tezaurului Românesc
Vladimir Lipaev, Noul Ambasador al Rusiei în România, în Contextul Tensiunilor Diplomatice
În plus, ambasada Rusiei la București a vehiculat informații, preluate de la ministerul rus al apărării, despre presupuși "mercenari români" uciși de armata rusă în Ucraina, ceea ce a stârnit reacții din partea MAE român, care cataloghează aceste informații drept parte a unei campanii de dezinformare.
În acest climat încordat, România își afirmă dreptul de creanță asupra Tezaurului, cu sprijinul Uniunii Europene. Autoritățile române, inclusiv guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, subliniază valabilitatea istorică și juridică a pretențiilor României asupra aurului evacuat la Moscova în anii 1916-1917.
În concluzie, această situație subliniază complexitatea relațiilor bilaterale și continuarea eforturilor României de a recupera Tezaurul, în timp ce se confruntă cu acuzații nefondate în cadrul conflictului din Ucraina. Este o chestiune de demnitate națională și de respectare a normelor și practicilor diplomatice internaționale.
Citește și:
Tensiuni în creștere între Chișinău și Moscova: Acuzații de anexare și apeluri la ajutorul Rusiei