Externe · Business

În contextul tensiunilor geopolitice actuale și al conflictului prelungit din Ucraina, membrii NATO sunt chemați să ia în considerare o propunere inovatoare venită din partea Letoniei și Estoniei. Această propunere vizează stabilirea unui fond de sprijin pentru Ucraina, finanțat printr-un procent fix din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat membru.

Ministrul de externe din Letonia, Krisjanis Karins, a sugerat că un fond de 100 de milioane de euro ar putea fi constituit dacă statele membre NATO ar conveni asupra unui anumit procent din PIB pentru a contribui la acest efort. Margus Tsahkna, omologul său estonian, a propus un procent de 0,25% din PIB pentru fiecare dintre cele 32 de state membre ale Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat că propunerea va fi adusă în discuție la următoarea reuniune ministerială, subliniind necesitatea unui consens pentru a avansa. Obiectivul este de a lua o decizie fermă până la summitul NATO din luna iulie, cu scopul de a asigura asistență de securitate pe termen lung pentru Ucraina, depășind astfel sistemul actual bazat pe contribuții voluntare.

Această măsură este văzută și ca o precauție în cazul unei potențiale reduceri a contribuției SUA sub o nouă administrație Trump. Miniștrii de Externe din Germania, Polonia și Canada au exprimat sprijin pentru continuarea asistenței către Ucraina, în timp ce Germania și Spania au atras atenția asupra necesității de a evita suprapunerile cu eforturile Uniunii Europene, care a înființat propriul său fond militar pentru Ucraina.

Cu toate acestea, propunerea se confruntă cu scepticism din partea Ungariei, care prin vocea ministrului său de externe, Peter Szijjarto, a indicat că nu va susține inițiativele care ar putea transforma NATO dintr-o alianță defensivă într-una ofensivă.

Pe măsură ce discuțiile progresează, ochii lumii sunt ațintiți asupra Alianței Nord-Atlantice și a deciziilor care vor modela viitorul sprijinului internațional pentru Ucraina.