Externe

Într-un demers controversat, fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, face apel la Curtea Supremă a SUA să-i recunoască imunitatea totală în fața acuzațiilor penale legate de încercările sale de a submina rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020. Trump și avocații săi insistă că, în calitate de președinte în exercițiu la momentul faptelor, el ar trebui să beneficieze de protecție absolută împotriva urmăririi penale.

Această cerere vine în urma respingerii apelului său de către Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia și de către judecătoarea districtuală americană Tanya Chutkan, care a subliniat că foștii președinți nu sunt scutiți pe viață de răspunderea penală federală.

Trump, care se pregătește pentru o posibilă revenire în cursa prezidențială din 2024, ar putea beneficia de o amânare a procesului dacă Curtea Supremă decide în favoarea sa. O astfel de întârziere ar putea să-i ofere oportunitatea de a utiliza puterile prezidențiale, în cazul unei victorii electorale, pentru a opri urmărirea penală sau chiar pentru a se grația pe sine pentru orice infracțiuni federale.

În ciuda argumentelor echipei sale legale, criticii și instanțele inferioare au respins noțiunea de „imunitate absolută”, subliniind că nicio persoană, inclusiv un fost președinte, nu este mai presus de lege. Cu o majoritate conservatoare solidă în Curtea Supremă, decizia finală va avea un impact semnificativ asupra precedentului legal și a viitoarelor investigații penale împotriva foștilor președinți.

Trump se confruntă cu mai multe procese penale, inclusiv acuzații de complot pentru fraudarea guvernului SUA și obstrucționarea unei proceduri oficiale. Indiferent de decizia Curții Supreme, cazurile sale vor continua să fie un punct central în peisajul politic american, cu implicații profunde pentru statul de drept și integritatea funcției prezidențiale.