Externe

În contextul alegerilor prezidențiale din Rusia, ultima zi a votului a fost marcată de un apel neobișnuit din partea opoziției: „Prânz împotriva lui Putin”. Inițiativa a fost menită să aducă rușii la urne în semn de protest împotriva liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, care aspiră la un nou mandat prezidențial.

Cu peste jumătate din electoratul rus care a votat în primele două zile, opoziția a încercat să mobilizeze susținătorii să participe în număr mare la vot, în același timp, în toate cele 11 fusuri orare ale țării. Acțiunea a fost susținută de văduva lui Alexei Navalnîi, Iulia Navalnaia, după moartea liderului opoziției într-o colonie din Arctica.

În ciuda apelului opoziției, Vladimir Putin, care domină scena politică rusă, este văzut ca favorit în alegeri, având o intenție de vot de peste 80% conform sondajelor oficiale. Opoziția, însă, suspectează că prezența masivă la urne a fost influențată prin amenințări și presiuni administrative asupra angajaților din sectorul public.

În timp ce Comisia Electorală Centrală a Rusiei (CEC) a raportat că alegerile s-au desfășurat fără incidente majore, observatorii independenți au semnalat mai multe cazuri de manipulare electorală. De asemenea, Ucraina și comunitatea internațională au condamnat alegerile desfășurate în regiunile ucrainene ocupate de Rusia, considerându-le ilegale și o farsă.

Prin „Prânzul împotriva lui Putin”, opoziția a încercat să demonstreze că vocea poporului rus nu este complet suprimată și că există o rezistență față de regimul autoritar. Kremlinul a avertizat împotriva participării la orice adunări neautorizate, dar inițiativa a oferit o cale legală prin care oamenii să-și exprime opoziția.

Rezultatele finale ale alegerilor vor determina dacă Putin va obține un nou mandat și vor reflecta eficacitatea eforturilor opoziției de a mobiliza votanții împotriva liderului de lungă durată al Rusiei.