Locale · Externe

Într-o scenă politică românească din ce în ce mai dinamică, traseismul pare să devină o practică uzuală. Recent, am asistat la o serie de schimbări spectaculoase de partide, care au stârnit atât curiozitatea, cât și critici în rândul alegătorilor și analiștilor politici. În acest context, comuna Deveselu și județul Alba devin exemple relevante ale acestei tendințe.

La Deveselu, primarul Nicolae Dobre și-a schimbat afilierea politică de la PSD la PNL, iar contracandidatul său, Marius Aliman, a făcut mișcarea inversă. Dobre susține că PSD a profitat de absența sa pentru a-i retrage sprijinul politic, în timp ce Aliman argumentează că decizia sa este una naturală și că astfel de schimbări sunt normale într-o democrație. Amândoi își justifică mișcările prin dorința de a servi interesele comunității și de a continua proiectele începute.

În județul Alba, fostul președinte USR Alba, Beniamin Todosiu, a trecut la PSD, marcând un „pas important” în construirea unui nou proiect politic în regiune. Todosiu împărtășește viziunea PSD pentru o Alba modernă și dezvoltată, în timp ce Victor Negrescu, președintele PSD Alba, îl susține pe deplin în noua sa poziție.

Aceste mișcări politice ridică întrebări importante despre loialitatea față de principiile de partid și despre impactul pe care îl pot avea schimbările de tabără asupra dezvoltării locale și a încrederii alegătorilor. În timp ce unii văd traseismul ca pe o adaptare la realitățile politice, alții îl critică pentru lipsa de consecvență și principii solide.

În final, rămâne de văzut dacă aceste schimbări vor aduce beneficii comunităților implicate sau dacă vor servi doar intereselor personale ale politicienilor. Oricum ar fi, traseismul politic rămâne un subiect fierbinte pe agenda publică, iar alegătorii vor avea ultimul cuvânt în cadrul viitoarelor alegeri.