Externe

În Republica Moldova, subiectul identității etnice a locuitorilor a devenit un punct fierbinte de discuție în contextul declarațiilor politice recente și al Recensământului populației și locuințelor care se va încheia pe 7 iulie 2023. Premierul României, Marcel Ciolacu, a stârnit controverse afirmând că în Republica Moldova „nu mai există moldoveni, ci doar români”, declarație care a fost speculată de Kremlin, cu purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe rus, Maria Zaharova, acuzând o „imixtiune grosolană în afacerile țării vecine”.

Dezbaterea asupra autoidentificării etnice a fost analizată de HotNews.ro prin consultarea de experți și istorici din Republica Moldova. Premierul moldovean, Dorin Recean, a declarat că se va identifica ca român la recensământ, în timp ce președinta Maia Sandu a evitat să abordeze direct subiectul. La recensământul anterior din 2014, majoritatea cetățenilor s-au declarat moldoveni, dar se așteaptă ca în 2024 numărul celor care se declară români să crească.

Istoricul Anatol Petrencu a criticat guvernarea actuală pentru neclarificarea oficială a identității etnice a vorbitorilor de limbă română, în timp ce analistul politic Anatol Țăranu a subliniat că majoritatea băștinașilor nu se consideră români din cauza unei îndelungate politici de deznaționalizare. În contrast, partidele pro-ruse din Moldova au reacționat negativ la declarațiile premierului Ciolacu, subliniind importanța păstrării identității și statalității moldovenești.

Reprezentanții guvernării moldovene au oferit declarații mai rezervate, accentuând ideea unui spațiu unic european în care cetățenii, indiferent de etnie, sunt respectați și protejați. Această dezbatere despre identitatea etnică a locuitorilor moldoveni este de așteptat să continue să joace un rol important în politica internă și externă a Republicii Moldova.