Locale · Externe

Catalonia, regiunea spaniolă cu un puternic sentiment de identitate, își reafirmă aspirațiile de independență în contextul politic actual. Pere Aragones, președintele regiunii, a făcut declarații îndrăznețe afirmând că un nou referendum pentru independență „va deveni realitate”, în ciuda opoziției guvernului central de la Madrid. Această promisiune vine la ani de zile după tentativa eșuată de secesiune din 2017, care a avut ca rezultat dosare penale și exilul unor lideri catalani.

Într-un discurs recent la Madrid, Aragones a subliniat dorința de a organiza un vot cu caracter constrângător, în acord cu guvernul central, și s-a arătat deschis la dialog, punând accent pe rezolvarea conflictului de suveranitate în cadrul democrației. Cu toate acestea, premierul spaniol Pedro Sanchez continuă să respingă ideea unui astfel de referendum.

În paralel, guvernul de stânga de la Madrid a propus o lege de amnistie pentru așa-numiții „catalaniști” care au avut de suferit în urma evenimentelor din 2017. Legea este încă în dezbatere, dar se așteaptă să fie adoptată în curând. Această mișcare este văzută de mulți ca un pas spre reconciliere, deși nu include posibilitatea unui referendum.

Pe 12 mai, Catalonia va organiza alegeri regionale anticipate, un eveniment politic major care ar putea avea repercusiuni la nivel național. Aceste alegeri vin după ce guvernul separatist minoritar nu a reușit să treacă proiectul de buget prin parlamentul regional. În plus, Carles Puigdemont, fostul președinte catalan exilat în Belgia, a anunțat că intenționează să se întoarcă în Spania pentru a candida în alegeri, chiar cu riscul de a fi arestat.

Aceste evoluții subliniază tensiunile continue între Catalonia și guvernul central, precum și complexitatea eforturilor de a găsi o soluție de compromis pentru ambele părți. Comunitatea internațională urmărește cu atenție aceste dezvoltări, care pot avea implicații semnificative pentru stabilitatea Spaniei și pentru mișcările separatiste din întreaga Europă.