Externe

În contextul recentelor confruntări dintre Israel și Iran, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a subliniat că țara sa va lua propriile decizii în ceea ce privește apărarea națională, în ciuda apelurilor internaționale la reținere. Această poziție vine după un atac direct al Iranului asupra Israelului, folosind peste 300 de drone și rachete, și urmează un atac atribuit Israelului asupra complexului ambasadei iraniene din Damasc.

Miniștrii de Externe din Marea Britanie și Germania, David Cameron și Annalena Baerbock, au vizitat Ierusalimul și au condamnat atacul Iranului, dar au îndemnat la evitarea unui conflict militar de amploare. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pledat pentru evitarea unei riposte masive, în timp ce președintele american Joe Biden a transmis că SUA nu va participa la o contra-lovitură israeliană.

În pofida acestor presiuni internaționale, Israelul a considerat să efectueze o lovitură de răzbunare împotriva Iranului, dar a decis să aștepte. Decizia de a amâna orice acțiune militară pare să fie influențată și de sfaturile aliaților săi, inclusiv ale Statelor Unite, care avertizează asupra riscului unei escaladări regionale.

Pe plan intern, Netanyahu a informat despre ajutorul umanitar care intră în Fâșia Gaza, în ciuda rapoartelor internaționale despre o insecuritate alimentară catastrofală. Cabinetul de război al Israelului a amânat o reuniune pentru a decide un răspuns la atacul iranian, în timp ce aliații occidentali consideră noi sancțiuni împotriva Teheranului.

Cu o situație incendiară în regiune și presiuni internaționale pentru reținere, Israelul se află la o răscruce: să răspundă cu forță la provocările iraniene sau să urmeze calea prudenței și să evite o posibilă conflagrație regională.