Locale · Externe

Declarațiile recente ale Papei Francisc privind situația din Ucraina au stârnit un val de reacții critice din partea liderilor și comentatorilor europeni. Într-un interviu acordat televiziunii elvețiene RTS, Suveranul Pontif a sugerat că Ucraina ar trebui să își asume „curajul de a negocia” cu Rusia, declarații ce au fost interpretate de unii ca o îndemnare la capitulare.

Președintele leton, Edgars Rinkevics, a exprimat pe rețelele sociale o poziție fermă, subliniind că în fața răului nu trebuie să capitulezi, ci să lupți și să îl învingi. Europarlamentarul german Dennis Radtke a calificat comentariile Papei drept „rușinoase” și a afirmat că acestea aruncă o lumină negativă asupra pontificatului său.

În contrast cu apelul Papei, Ucraina a răspuns cu indignare, comparând situația cu cea din Al Doilea Război Mondial și întrebând retoric dacă a existat vreodată o discuție serioasă despre negocieri de pace cu Hitler. Ambasada Ucrainei de la Vatican a transmis un mesaj clar, subliniind că pentru a opri războiul este necesar să „ucizi Balaurul”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a oferit o replică directă, evidențiind rolul liderilor spirituali care sunt în prima linie și ajută direct oamenii, în contrast cu cei care încearcă să medieze de la distanță. Zelenski a subliniat că biserica adevărată este alături de oameni, nu la mii de kilometri distanță.

În ciuda reacțiilor adverse, Vaticanul a încercat să clarifice afirmațiile Papei, prin vocea directorului de comunicare, Matteo Bruni, care a explicat că termenul „steag alb” a fost folosit în sensul de a indica o încetare a ostilităților și un armistițiu pentru negociere, nu o capitulare.

Articolul reflectă tensiunile și complexitățile discursului internațional în contextul războiului din Ucraina, evidențiind divergențele de opinie între liderii mondiali și dificultatea de a ajunge la un consens în privința soluțiilor pentru pace.