Locale · Externe · Business

China a intrat într-o nouă eră a modernizării militare sub conducerea președintelui Xi Jinping, care a pus în aplicare cea mai semnificativă reorganizare a forțelor armate din ultimul deceniu. Această transformare subliniază accentul pus pe tehnologie avansată și pregătirea pentru un "război inteligent", pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc în regiune, în special în jurul statutului Taiwanului.

Surprinzătoarea desființare a Forței de Sprijin Strategic (SSF) și înființarea Forței de Sprijin Informațional semnalează o schimbare strategică majoră, prin care China își propune să-și consolideze capacitățile de război în spațiul cibernetic, spațial și electronic. Această nouă unitate strategică va juca un rol crucial în a asigura victoria în războiul modern, potrivit declarațiilor președintelui Xi Jinping.

SSF, creată în 2015 pentru a integra diverse capacități de război, a fost împărțită în trei noi unități - Forța de Sprijin Informațional, Forța Aerospațială și Forța Ciberspațială - care vor răspunde direct Comisiei Militare Centrale, consolidând astfel controlul direct al lui Xi asupra operațiunilor strategice ale Armatei Populare de Eliberare (APL).

Experții militari consideră această restructurare ca fiind o mișcare pentru a îmbunătăți coordonarea și eficiența în utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială (AI), informațiile cuantice, big data și cloud computing. Aceste tehnologii sunt văzute ca fiind centrul "războiului inteligent", un concept care a câștigat vizibilitate în cartea albă a apărării chineze din 2019.

Recentele epurări ale corupției în rândurile APL, care au dus la îndepărtarea generalilor influenți și la zguduirea forței de rachete, sunt văzute de analiști nu ca o cauză directă, ci mai degrabă ca o oportunitate de a reforma structura militară pentru a se alinia mai bine cu obiectivele strategice ale Partidului Comunist Chinez.

Incidentul cu balonul de supraveghere chinez doborât de SUA anul trecut a evidențiat riscurile asociate cu lipsa de transparență și control al misiunilor militare, un factor care ar putea fi o motivație suplimentară în spatele acestei reorganizări. În plus, această restructurare subliniază importanța dominației informaționale în războiul modern, cu implicații semnificative pentru orice potențial conflict viitor în strâmtoarea Taiwan.

În concluzie, această reorganizare a armatei chineze reflectă determinarea Beijingului de a se pregăti pentru provocările viitorului, păstrând în același timp un control ferm asupra capacităților sale militare și consolidându-și poziția ca o putere militară de top în secolul 21.